Când ne gândim la artă probabil că primul nostru gând nu va fi literatura. Ei bine gândul meu merge către literatură, deoarece aceasta este ramura artei pe care o îndrăgesc cel mai mult. Operele clasice sunt apreciate de mulți oameni, atât din România cât și de peste granițe.
Cel mai bun mod de a compara literatura străină cu cea română este să luăm doi autori pretty similar but also pretty different. Cel ce va reprezenta literatura străină este Fiodor Dostoievski, iar cea română Mihai Eminescu. Cei doi sunt supranumiți niște titani ai literaturii mondiale, Dostoievski fiind părintele literaturii ruse, iar Eminescu, poetul național al României. Poate vă gândiți: ce ar putea avea în comun având în vedere ca sunt din împrejurări atât de diferite? Ei bine ambii scriitori abordau teme existențiale și filosofice. O asemănare pe care eu am descoperit-o se află în niște opere romantice, dar triste, scrise de aceștia.
Autorul rus are o nuvela numita „Nopțile Albe” în care, un visător întâlnește o fata de care se îndrăgostește. Sună cunoscut? Nu parcă fix Eminescu avea o poezie intitulată „Lacul” în care eul liric se afla în ipostaza visatorului/îndrăgostitului? Deja parcă se crează o legătură între cei doi în mintea noastră, și asta încă nu e tot… În opera lui Dostoievski, visătorul este ,,abandonat” de persoana iubită (fata pe nume Nastenka). Probabil că deja ti-ai dat seama unde ajungem dacă ai citit poezia poetului nostru. În opera eminesciană, eul liric este descris așteptându-și iubita, dar aceasta nu-și mai face apariția, astfel lăsându-l pe îndrăgostit singur să suspine și să sufere lângă lacul albastru încărcat cu flori de nufăr.
Cu toate că stilurile literare ale celor doi se aseamănă, nu putem să nu luăm în calcul și diferențele. O diferență ar fi faptul ca Eminescu s-a rezumat la a scrie poezii, pe când Dostoievski a scris în principal romane și nuvele. Poetul este de cele mai multe ori asociat cu idealurile romantice și cu natura datorită poeziilor sale, pe când autorul rus este cunoscut pentru faptul evidențierea a diverse dileme morale și conflicte interioare în operele sale.
Nuvela lui Dostoievski menționată adineaori este nuvela mea preferata. Ironia face că, din pură coincidență, poezia lui Eminescu este poezia mea preferata. Îmi place cum ambii au interpretat acestă idee de a fi abandonat de către persoana iubită. Îmi place foarte mult cum pun accentul pe partea dramatică a iubirii, arătându-ne că iubirea nu înseamnă doar fericire, ci contrar, aceasta înseamnă multă suferință.
Dacă ar fi să aleg între cei doi, prefer să citesc nuvelele și romanele lui Dostoievski, deoarece el reușește sa pună totul într-o lumina atât de frumoasă și filosofică, lucru care m-a impresionat la nuvela despre care am vorbit. Îmi place cum acesta vorbește despre iubire și o explica prin propriul filtru.
În încheiere, motivul pentru care am abordat această temă este, după cum am spus anterior, pasiunea mea pentru literatura. Aceasta îmi oferă posibilitatea de a mă bucura de ideile unor autori care sunt în concordanță cu ideile mele, și care abordează niște teme atât de frumoase și profunde și o fac folosind un limbaj elegant și chiar creativ.
Ambii autori au avut un impact mare asupra literaturii și mi se pare interesant să compar doi autori din aceeași perioada, dar din împrejurări diferite, și să descopăr neașteptatele asemănări dintre operele sale.
Lasă un răspuns