V-ați aflat vreodată în situația în care ați citit ceva fără să vă fi informat despre ce e vorba? Eu m-am aflat în această situație de curând, când am aflat de scriitoarea Shirley Jackson. Mă uitam de curiozitate la un videoclip despre ea și despre faimoasele ei lecturi scurte, dar nu știam cu adevărat ce
subiecte abordase în ele.
Astfel, mi-am ales să citesc trei dintre operele ei, și ceea ce am remarcat în urma unei analize este faptul că povestirile par să se concentreze asupra unei singure preocupări: acestea fac referință la descoperirea, eșecul de a descoperi sau ignorarea de către protagonist a unei modalități alternative de a percepe un ansamblu de circumstanțe sau lumea în sine. Autoarea pare interesată de modul în care personajele se percep pe sine în lume. Adesea, schimbarea perspectivei unui personaj duce la anxietate, teroare, spaimă sau chiar la o pierdere a identității.
Un alt aspect important pe care nu l-am putut omite este faptul că protagoniștii sunt, cu precădere femei și interesul autoarei pentru a explora unele aspecte ale ideii de ordine din punct de vedere feminin. În orice caz, am avut impresia că nu este evidențiat dacă personajele reușesc sau nu să înțeleagă realitatea care îi înconjoară, doar își formează idei despre realitate care sunt mai mult sau mai puțin morale și mai mult sau mai puțin funcționale.
În opera “Pillar of Salt”, timpul distruge idealurile feminine, iar protagonista, Margaret, își pierde siguranța odată cu călătoria sa în New York. Chiar dacă a avut parte de o săptămână idilică, Margaret devine izolată și paranoică, simțind că orașul devine un coșmar, în special în urma unui incendiu. Experiența ei devine simbolică pentru percepția distrugerii din jur. Chiar și pe plaja din Long Island, Margaret descoperă semne ale dezastrului, ajungând să creadă că trecutul ei era doar o iluzie. Halucinațiile ei subliniază degradarea orașului, iar această transformare o face incapabilă să se întoarcă la o viață obișnuită. Astfel, cititorul ajunge să aibă împartă anumite trăiri sau idei cu personajul, ceea ce creează o senzație de intimitate, în timp ce lasă loc pentru ambiguitate în percepția realității.
Cea de-a doua povestire, “The Possibility of Evil”, examinează contrastul dintre aparență și realitate, precum și natura răului. Personajul principal, Adela Strangeworth, este prezentată ca un cetățean model, admirată pentru trandafirii săi, dar ascunde o latură întunecată și ipocrită. Locuitorii orașului, victime ale scrisorilor veninoase trimise de ea, reflectă ambiguitatea morală, punând la îndoială definițiile binelui și răului. Intriga se complică atunci când adevărul despre Adela este dezvăluit, iar momentul culminant, în care ea primește o scrisoare malițioasă, contestă noțiunile de justiție și retribuție. Din punct de vedere simbolistic, trandafirii și scrisorile, subliniază manifestarea răului în forme surprinzătoare și banale, îndemnând cititorii să reflecte asupra dualității naturii umane. Mi se pare că autoarea provoacă cititorul să reconsidere granițele dintre bine și rău, explorând profunzimea răului și complexitatea moralității.
A treia și ultima poveste citită, care a construit reputația autoarei Shirley Jackson se bazează este „The Lottery”. Crearea unui cadru normal a convins cititorii că povestea era în mare parte reală. De fapt, problema centrală a povestirii este concilierea portretul vieții tipice dintr-un orășel, în care personajele sunt asemenea cititorului, cu excepția ritualurilor îngrozitoare. Aici, idei incompatibile despre ordine sunt impuse cititorului pentru a găsi o soluție, poate cu scopul de a-l face să-și pună diferite întrebări. Sătenii se adună la mijlocul dimineții, într-o zi de la sfârșitul lunii iunie, pentru un eveniment anual, loteria, în jurul căreia se concentrează un entuziasm mare. Autoarea oferă detalii care trezesc curiozitatea cititorului: aproape toate orașele au o loterie similară, aceasta este la fel de veche ca orașul, are o formă ritualică elaborată care s-a degradat de-a lungul timpului și fiecare familie trebuie să participe. Unii cred că ordinea naturii și a civilizației depinde de desfășurarea corectă a acesteia. Familia bărbatului care extrage biletul marcat trebuie să tragă din nou la sorți pentru a determina câștigătorul final. Tensiunea creată de curiozitatea cititorului și de starea de spirit a localității se transformă în ceva sinistru atunci când soția „câștigătorului” dezvăluie că nu dorește să câștige. Odată ce această răsturnare de situație este consumată, povestea avansează rapid pentru a dezvălui adevărata față a loteriei: alegerea unei victime pentru sacrificiul anual prin lapidare. Jackson accentuează groaza acestui act aparent inexplicabil prin detalii alese și plasate cu grijă.
În concluzie, consider că autoarea a expus trei perspective ale unor situații ce nu au legătură una cu alta, dar care trec de la o viziune asupra unei lumi relativ sigure la un eveniment care complică în mod fantastic această viziune. Ea subliniază complexitatea realității, a naturii umane, care totuși par a fi amestecuri inexplicabile de creativitate și distrugere, iar personajele sale sunt constant în căutarea unor modalități de a trăi în acea realitate fără teamă și cruzime.
Lasă un răspuns