{"id":1186,"date":"2026-02-15T17:46:24","date_gmt":"2026-02-15T15:46:24","guid":{"rendered":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/?p=1186"},"modified":"2026-02-26T22:47:16","modified_gmt":"2026-02-26T20:47:16","slug":"dopamina-si-iluzia-satisfactiei-de-ce-vrem-mereu-mai-mult","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/2026\/02\/15\/dopamina-si-iluzia-satisfactiei-de-ce-vrem-mereu-mai-mult\/","title":{"rendered":"Dopamina \u0219i iluzia satisfac\u021biei: de ce vrem mereu mai mult?"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Uneori, via\u021ba pare o curs\u0103 continu\u0103. Alerg\u0103m \u00eentruna dup\u0103 mai mult, dup\u0103 mai bine, f\u0103r\u0103 s\u0103 z\u0103bovim \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m \u00een spate la ce am realizat. Tocmai am ob\u021binut o not\u0103 mai bun\u0103 la un test? La urm\u0103torul trebuie s\u0103 fac \u0219i mai bine. Am primit o m\u0103rire de salariu la locul de munc\u0103? Nu e destul, trebuie s\u0103 fac s\u0103 primesc una \u0219i mai mare. Mi-am f\u0103cut ni\u0219te prieteni noi? Trebuie s\u0103-mi fac mai mul\u021bi. De ce nu suntem niciodat\u0103 mul\u021bumi\u021bi? Ce ne \u00eempinge mereu dup\u0103 mai mult?<\/span><\/p>

R\u0103spunsul poate fi mai complex dec\u00e2t vom dezvolta acum, dar pe scurt\u2026 dopamina. Acea substan\u021b\u0103 din creierul nostru de care cu to\u021bii \u0219tim c\u0103 exist\u0103, dar care ne influen\u021beaz\u0103 vie\u021bile mai mult dec\u00e2t ne imagin\u0103m. De aceea, \u00een acest articol – pe baza c\u0103r\u021bii \u201c\u00cembl\u00e2nzirea dopaminei\u201d de Michael E. Long, de unde sunt extrase toate informa\u021biile \u0219i studiile \u0219tiin\u021bifice – vom \u00een\u021belege ce este \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 dopamina, dar \u0219i cum o putem controla pentru a avea o via\u021b\u0103 mai bun\u0103.<\/span><\/p>

Primii oameni aveau o via\u021b\u0103 foarte dificil\u0103. Grija hranei \u0219i a siguran\u021bei \u00eei urm\u0103rea \u00een fiecare zi \u0219i nu le d\u0103dea libertatea de a avea alte preocup\u0103ri pe l\u00e2ng\u0103 supravie\u021buire. Astfel, adapt\u00e2ndu-se condi\u021biilor, ei \u0219i-au dezvoltat diferite abilit\u0103\u021bi ce le-au asigurat supravie\u021buirea de-a lungul anilor. S-au obi\u0219nuit s\u0103 alerge mereu dup\u0103 mai mult. \u00ce\u0219i setau un obiectiv, dar \u00eendat\u0103 ce era \u00eendeplinit, satisfac\u021bia era temporar\u0103 \u0219i \u00eencepeau deja s\u0103 caute mai mult. Via\u021ba lor consta \u00eentr-o curs\u0103 continu\u0103 dup\u0103 mai mult\u0103 m\u00e2ncare, mai mult\u0103 siguran\u021b\u0103, un loc mai primitor \u0219i a\u0219a mai departe. Au evoluat s\u0103 fie curio\u0219i fa\u021b\u0103 de lucrurile noi, pentru c\u0103 acestea puteau fi utile.<\/span><\/p>

\u00cen zilele noastre,\u00eens\u0103, ne mai este folositor acest lucru? C\u00e2nd nu mai trebuie s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m pentru ce vom m\u00e2nca sau s\u0103 avem un acoperi\u0219 deasupra capului, ne mai ajut\u0103 s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 toate lucrurile noi \u0219i interesante care apar? Mai ales \u00een contextul \u00een care lumea modern\u0103 evolueaz\u0103 cu o vitez\u0103 ame\u021bitoare \u0219i s\u0103 \u021bii pasul cu toate nout\u0103\u021bile a devenit aproape imposibil, dac\u0103 am \u00eencerca s\u0103 ob\u021binem tot ce ni se pare c\u0103 avem nevoie sau ne-ar ajuta, am ajunge epuiza\u021bi \u0219i ne-ar face s\u0103 ne abatem aten\u021bia de la ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat. Aceast\u0103 curiozitate dezvoltat\u0103 de oameni pe parcursul secolelor a fost folositoare la un moment dat, \u00eens\u0103 \u00een lumea modern\u0103 vine cu un pre\u021b.<\/span><\/p>

Dar, la nivelul creierului, ce declan\u0219eaz\u0103 aceast\u0103 curiozitate? Ce ne face s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia mai degrab\u0103 spre viitor, \u00een loc de prezent? Principala substan\u021b\u0103 responsabil\u0103 pentru aceste procese este dopamina. Aceasta se ocup\u0103 cu anticiparea lucrurilor, cu g\u00e2ndirea \u00een viitor. Ne ajut\u0103 s\u0103 ne concentr\u0103m pe lucruri care se afl\u0103 la distan\u021b\u0103 de noi \u00een spa\u021biu \u0219i timp \u0219i pentru care trebuie s\u0103 depunem un efort pentru a le ob\u021bine. Ac\u021biunea acestui neurotransmi\u021b\u0103tor are loc \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi diferite ale creierului, care func\u021bioneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 ca s\u0103 ne ajute s\u0103 ne \u00eendeplinim obiectivele pe care ni le set\u0103m.<\/span><\/p>

\u00cen primul r\u00e2nd, sistemul dorin\u021bei dopaminice ne face s\u0103 t\u00e2njim dup\u0103 un lucru. Odat\u0103 ce apare ceva \u00een vizorul nostru, de la o not\u0103 mai mare, o pr\u0103jitur\u0103 pe care am v\u0103zut-o \u00een vitrin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 care am trecut sau bilete la concertul de peste c\u00e2teva luni, dopamina dorin\u021bei ne face s\u0103 credem c\u0103 tot ce conteaz\u0103 \u00een acel moment este s\u0103 ob\u021binem ceea ce vrem. \u00cen acel moment nu exist\u0103 dificult\u0103\u021bi sau impedimente, suntem doar noi \u0219i obiectivul nostru pe care \u00eel vom atinge cu orice pre\u021b.<\/span><\/p>

Aici intervine sistemul de control dopaminic. Acesta ne echipeaz\u0103 cu abilitatea de a ne imagina, planifica \u0219i executa un plan. Aceste instrumente ne ajut\u0103 s\u0103 ob\u021binem ceea ce vrem, \u00eentr-un interval de timp mai lung sau mai scurt. Spre exemplu, dopamina dorin\u021bei ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim la pr\u0103jitura din vitrin\u0103, mult dup\u0103 ce am trecut de cofet\u0103rie, ne face s\u0103 ne imagin\u0103m gustul ei \u0219i ne d\u0103 iluzia c\u0103 am fi cea mai fericit\u0103 persoan\u0103 dac\u0103 am m\u00e2nca-o. Ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een acel moment \u0219i s\u0103 ne bucur\u0103m de desertul r\u00e2vnit, chiar dac\u0103 asta ar \u00eensemna s\u0103 \u00eent\u00e2rziem la \u0219coal\u0103. Aici intervine dopamina controlului. Aceasta ne ajut\u0103 s\u0103 ne imagin\u0103m ce consecin\u021be ar avea s\u0103 nu ajungem la timp la \u0219coal\u0103, absen\u021be, note mici sau ceart\u0103 de la p\u0103rin\u021bi. \u00cens\u0103 totodat\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne facem un plan pentru a ne atinge scopul. Dup\u0103 orele de curs, ne vom \u00eentoarce pe acela\u0219i drum, \u00eei vom trimite un mesaj mamei c\u0103 nu vom merge direct acas\u0103 \u0219i ne vom opri s\u0103 ne lu\u0103m pr\u0103jitura. Dopamina controlului este cea datorit\u0103 c\u0103reia dob\u00e2ndim ceea ce vrem, \u00een urma execut\u0103rii unui plan atent g\u00e2ndit.<\/span><\/p>

Dac\u0103 am avea doar dopamina dorin\u021bei, ne-am petrece via\u021ba \u00eentr-o continu\u0103 frenezie, alerg\u00e2nd dup\u0103 tot ce ni se pare c\u0103 are poten\u021bial. Dopamina dorin\u021bei nu ne echipeaz\u0103 cu un comportament ra\u021bional, ne ofer\u0103 doar un impuls \u0219i un scop. Ne face, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, s\u0103 tr\u0103im \u00een viitor. Ne imagin\u0103m nenum\u0103rate scenarii posibile, care devin tot mai complexe, \u0219i ne facem planuri peste planuri pentru a ajunge unde vrem. Din acest motiv, atunci c\u00e2nd planurile noastre nu corespund \u00eentocmai cu realitatea \u0219i exist\u0103 o <\/span>eroare de predic\u021bie<\/span>, aceasta cauzeaz\u0103 o eliberare de dopamin\u0103 direct propor\u021bional\u0103 cu surpriza \u0219i cu evenimentul care ne-a dat peste cap organizarea. Totu\u0219i, \u00een cazul \u00een care eroarea se produce de mai multe ori sau devine un obicei, creierul va ajunge s\u0103 produc\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bin\u0103 dopamin\u0103, p\u00e2n\u0103 nu va mai produce deloc pentru ocazia respectiv\u0103. De pild\u0103, dac\u0103 \u00eentr-o diminea\u021b\u0103, \u00een drum spre \u0219coal\u0103, v\u00e2nz\u0103toarea de la patiseria din zon\u0103 ne ofer\u0103 un covrig gratuit pe l\u00e2ng\u0103 croissantul cump\u0103rat, ne sim\u021bim foarte ferici\u021bi, pentru c\u0103 nu ne a\u0219teptam. \u00cens\u0103 dac\u0103 ajungem s\u0103 primim covrig \u00een fiecare zi, obiceiul va ajunge s\u0103 nu mai produc\u0103 niciun fel de pl\u0103cere sau entuziasm, fiind acum parte din rutin\u0103.<\/span><\/p>

C\u00e2nd circuitele dopaminei sunt prea des activate de un anumit obicei sau eveniment, acestea dezvolt\u0103 o anumit\u0103 rezisten\u021b\u0103, iar ceea ce ne f\u0103cea odat\u0103 ferici\u021bi acum nu ne mai provoac\u0103 niciun entuziasm. Pentru a ne bucura din nou de ceea ce ne pl\u0103cea odat\u0103, putem face ceea ce se nume\u0219te <\/span>post dopaminic<\/span>. Acesta presupune controlarea atent\u0103 a timpului petrecut pentru o anumit\u0103 activitate \u0219i refuzarea satisfac\u021biilor care sunt pretutindeni \u0219i pe care le putem ob\u021bine foarte u\u0219or. \u00cen lumea modern\u0103 putem ob\u021bine cu un minim de efort lucruri pentru care alt\u0103dat\u0103 trebuia s\u0103 lucr\u0103m mult mai mult. Circuitele dopaminice au fost create \u00een vremuri \u00een care lucrurile care ne f\u0103ceau pl\u0103cere erau mult mai dificil de procurat, \u00eens\u0103 cu re\u021belele de socializare la dispozi\u021bie, f\u0103r\u0103 grija supravie\u021buirii, acestea sunt stimulate prea des \u0219i prea mult, astfel ajung\u00e2nd s\u0103 nu ne mai bucur\u0103m de nimic. Postul dopaminic implic\u0103 mult\u0103 disciplin\u0103 \u0219i r\u0103bdare, \u00eens\u0103 dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 ne impunem limite \u0219i s\u0103 ne ab\u021binem de la unele satisfac\u021bii temporare, avem poten\u021bialul de a duce o via\u021b\u0103 mai echilibrat\u0103 \u0219i mai fericit\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a\u0219a cum a spus \u0219i filosoful Epicur, trebuie \u201c<\/span>s\u0103 fii cump\u0103tat pentru a gusta din pl\u0103cerile vie\u021bii.<\/span>\u201d<\/span><\/p>

Dar acum c\u0103 am v\u0103zut pu\u021bin despre ce este dopamina, nu se poate s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu exist\u0103 vreo modalitate \u00een care s\u0103 influen\u021b\u0103m cantitatea de dopamin\u0103 din creierul nostru. De ce n-am putea pur \u0219i simplu s\u0103 facem o injec\u021bie sau s\u0103 lu\u0103m o pastil\u0103 cu dopamin\u0103 \u0219i s\u0103 fim mai ferici\u021bi? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, exist\u0103 medicamente pentru oamenii ce sufer\u0103 de ADHD sau depresie, ce con\u021bin acest neurotransmi\u021b\u0103tor \u0219i care \u00eei ajut\u0103. Dar adev\u0103rul este c\u0103, creierul nostru se lupt\u0103 din r\u0103sputeri pentru a respinge suplimentarea dopaminei. \u00cencerc\u0103ri repetate de a modifica modul \u00een care este obi\u0219nuit creierul s\u0103 func\u021bioneze pot duce la anxietate, depresie sau alte tulbur\u0103ri mentale. \u00cen plus, dopamina nu poate fi pur \u0219i simplu introdus\u0103 \u00een creier. Aceasta trebuie s\u0103 fie produs\u0103 direct acolo. Creierul nostru se afl\u0103 \u00een spatele unei protec\u021bii numite <\/span>barier\u0103 hematoencefalic\u0103 (BHE)<\/span>. Aceasta blocheaz\u0103 moleculele puternic \u00eenc\u0103rcate electric sau foarte mari, inclusiv dopamina, care nu are nicio cale de a p\u0103trunde \u00een circuitele unde ac\u021bioneaz\u0103, dac\u0103 nu este sintetizat\u0103 direct \u00een interior. Totu\u0219i, medicii folosesc, pentru a cre\u0219te nivelurile de dopamin\u0103, <\/span>inhibitori de recaptare a dopaminei (IRD)<\/span>, care fac dopamina s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai mult \u00een receptori \u0219i prelungesc efectele asociate. O alt\u0103 metod\u0103 de a stimula activitatea dopaminic\u0103, folosit\u0103 pentru tratarea bolilor precum Parkinson, este administrarea unei substan\u021be precursoare dopaminei, L-dopa, care poate trece prin BHE. C\u00e2t despre majoritatea suplimentelor alimentare g\u0103site \u00een farmacii, care pretind c\u0103 ne vor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi radical via\u021ba, chiar dac\u0103 acestea con\u021bin unele \u201cingrediente\u201d din care este preparat\u0103 dopamina, ele rareori ajung la creier \u0219i, chiar dac\u0103 o fac, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor fi active. \u00cen orice caz, multe dintre aceste suplimente ajung doar s\u0103 pluteasc\u0103 prin s\u00e2nge f\u0103r\u0103 a avea un efect asupra st\u0103rii noastre, iar \u00een majoritatea cazurilor intervine \u0219i efectul placebo. Studiile arat\u0103 c\u0103 \u00eentre 50\u201370% dintre adul\u021bi consum\u0103 astfel de suplimente, fiind un element prezent constant \u00een lumea noastr\u0103, \u00eens\u0103 este important s\u0103 \u00een\u021belegem ce func\u021bioneaz\u0103 cu adev\u0103rat \u0219i ce reprezint\u0103 de fapt, doar o strategie de marketing.<\/span><\/p>

\u00cens\u0103, dac\u0103 nu putem influen\u021ba nivelurile de dopamin\u0103 prin medicamente, cel pu\u021bin nu cu tehnologiile \u0219i descoperirile din prezent, oare am putea face acest lucru prin mijloacele psihologiei \u0219i psihoterapiei? O variant\u0103 des folosit\u0103 este terapia. Cele mai cunoscute \u0219i des utilizate metode de terapie sunt <\/span>terapia cognitiv-comportamental\u0103 (TCC)<\/span> \u0219i <\/span>terapia prin acceptare \u0219i angajament (Acceptance and Commitment Therapy \u2013 ACT)<\/span>. Diferen\u021ba fundamental\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 abord\u0103ri este c\u0103 TCC se concentreaz\u0103 asupra identific\u0103rii cauzei \u0219i a ceea ce ne face s\u0103 ne sim\u021bim \u00eentr-un anumit fel \u0219i eliminarea problemei de la r\u0103d\u0103cin\u0103, \u00een timp ce ACT presupune acceptarea problemei \u0219i concentrarea pe schimbarea rezultatului \u0219i a reac\u021biei noastre la anumi\u021bi stimuli.<\/span><\/p>

De exemplu, s\u0103 presupunem c\u0103 tocmai ne-am cump\u0103rat o carte nou\u0103 \u0219i, c\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 o citim, constat\u0103m c\u0103 are o eroare de tip\u0103rire \u0219i \u00eei lipse\u0219te un capitol. Avem trei variante. Fie ne uit\u0103m cu aten\u021bie la num\u0103rul paginilor, constat\u0103m clar unde e eroarea, ne \u00eentoarcem la libr\u0103rie \u0219i schimb\u0103m cartea, ca s\u0103 ne putem bucura de ea \u00een mod normal. Aceasta variant\u0103 este asem\u0103n\u0103toare TCC. O alt\u0103 op\u021biune ar fi s\u0103 ignor\u0103m paginile lips\u0103, op\u021biune ce corespunde terapiei comportamentale tradi\u021bionale, accept\u00e2nd c\u0103 s-ar putea s\u0103 suferim consecin\u021be precum ne\u00een\u021belegerea unor evenimente din carte. A treia variant\u0103, respectiv cea a ACT, este s\u0103 ne imagin\u0103m ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla \u00een paginile lips\u0103. Accept\u0103m c\u0103 lipse\u0219te o parte, dar \u00een loc s\u0103 ac\u021bion\u0103m cu dezinteres, suntem proactivi \u0219i facem ceva s\u0103 schimb\u0103m consecin\u021bele acestui eveniment \u0219i, implicit, asupra pl\u0103cerii pe care ne-o va produce lectura.<\/span><\/p>

ACT presupune acceptarea, defuziunea cognitiv\u0103 (separarea sentimentelor de reac\u021bia pe care o vei avea \u00een privin\u021ba lor), ac\u021biunea pe baza sinelui observator sau luarea unei decizii \u00een concordan\u021b\u0103 cu cine vrem s\u0103 fim, identificarea valorilor \u0219i tr\u0103irea \u00een prezent, iar, la finalul acestei analize, ac\u021biunea ferm\u0103 pe baza valorilor \u0219i ra\u021biunii. Dac\u0103 respect\u0103m pa\u0219ii indica\u021bi de aceast\u0103 metod\u0103 de terapie, putem ajunge s\u0103 ne control\u0103m reac\u021biile \u0219i ac\u021biunile, ca s\u0103 nu fim constr\u00e2n\u0219i de impulsuri \u0219i s\u0103 tr\u0103im \u00een armonie cu ceea ce ne propunem \u0219i cu cine vrem s\u0103 devenim.<\/span><\/p>

O alt\u0103 metod\u0103 de terapie, terapia prin expunere, este des \u00eent\u00e2lnit\u0103, dar nu mereu recunoscut\u0103. Aceasta presupune expunerea la obiceiurile de care suntem dependen\u021bi, pentru a ne \u00eenfrunta pornirile \u0219i a ne elibera de dependen\u021b\u0103, sau la cele de care ne e fric\u0103, pentru a ne demonstra c\u0103 nu avem motive reale s\u0103 ne temem. Odat\u0103 ce ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit \u2013 de exemplu, cu o pr\u0103jitur\u0103 delicioas\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 urm\u0103m o diet\u0103 sau cu consola de jocuri video \u2013 exist\u0103 strategii pentru a ne rec\u0103p\u0103ta g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103 \u0219i a trece peste dependen\u021b\u0103 sau fric\u0103.<\/span><\/p>

\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 <\/span>decupl\u0103m sentimentele de reac\u021bie<\/span>. Pentru acest lucru putem \u00eencerca, de exemplu, <\/span>respira\u021bia \u00een 5 pa\u0219i<\/span>: inspir\u0103m p\u00e2n\u0103 num\u0103r\u0103m p\u00e2n\u0103 la 4, ne \u021binem respira\u021bia \u00eenc\u0103 patru secunde, dup\u0103 care expir\u0103m \u0219i repet\u0103m de cinci ori acest exerci\u021biu. Urm\u0103torul pas este s\u0103 facem o list\u0103 cu plusurile \u0219i minusurile acelei activit\u0103\u021bi, s\u0103 analiz\u0103m stimulii \u0219i de ce o practic\u0103m cu adev\u0103rat. Pe scurt, odat\u0103 ce \u00een\u021belegem ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ne va fi mult mai u\u0219or s\u0103 renun\u021b\u0103m.<\/span><\/p>

Cu toate c\u0103 studiile referitoare la impactul re\u021belelor de socializare au fost realizate relativ recent, le-am intuit \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 impactul nociv. Spre exemplu, cercet\u0103torii de la Queens University din Canada, \u00eentr-un sondaj din 2020, au identificat o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre trei elemente m\u0103surabile ale re\u021belelor de socializare (timpul petrecut, intensitatea implic\u0103rii \u0219i utilizarea \u201cproblematic\u0103\u201d, adic\u0103 neputin\u021ba de a reduce timpul petrecut, afectarea muncii sau a studiilor etc.) \u0219i riscul de depresie, rezultatele confirm\u00e2nd ceea ce credeam deja.<\/span><\/p>

\u0218tim deja c\u0103 dopamina func\u021bioneaz\u0103 pe baza mecanismelor de anticipare \u0219i promisiunea a ceva mai bun. Minciunile de tipul \u201curm\u0103torul videoclip \u00eemi va schimba via\u021ba, va fi exact ce am nevoie\u201d cu care ne am\u0103gim mereu pentru a ne prelungi timpul petrecut online sunt exact ceea ce alimenteaz\u0103 producerea acestei substan\u021be. Cheia st\u0103 \u00een crearea unei pauze \u00eentre declan\u0219area dopaminei dorin\u021bei \u0219i r\u0103spunsul dopaminei controlului, pauz\u0103 creat\u0103 de judecat\u0103 \u0219i ra\u021biune.<\/span><\/p>

Un prim lucru concret este s\u0103 ne oprim notific\u0103rile. Cea mai simpl\u0103 variant\u0103 ar fi dezinstalarea aplica\u021biilor de socializare, \u00eens\u0103 realistic vorbind, avem nevoie de acestea pentru a p\u0103stra conexiunea cu prietenii \u0219i oamenii din jurul nostru. \u00cens\u0103, de multe ori, le acces\u0103m din cauza notific\u0103rilor care apar sub form\u0103 de imagine sau sunet, trimi\u021b\u00e2nd un semnal direct sistemului nostru dopaminic. Dac\u0103 scoatem notific\u0103rile, vom intra pe re\u021bele din proprie ini\u021biativ\u0103 \u0219i nu ne vom mai fragmenta via\u021ba la fiecare like sau poveste postat\u0103.<\/span><\/p>

Totodat\u0103, putem folosi aplica\u021bii pentru a seta limite pe diferite platforme. Putem decide s\u0103 ignor\u0103m limitele, \u00eens\u0103, acest lucru este\u00a0 mai pu\u021bin probabil c\u00e2nd controlul este delegat unui prieten sau rud\u0103. De asemenea, putem reduce permisiunile \u0219i cantitatea de date colectate despre noi, astfel fluxul de informa\u021bii \u0219i divertisment nu va mai p\u0103rea at\u00e2t de atractiv.<\/span><\/p>

\u0218tirile au un impact similar. Videoclipurile \u0219i post\u0103rile care ne ofer\u0103 pl\u0103cere pe moment ne atrag aten\u021bia de la problemele reale \u0219i nu ne aduc beneficii semnificative. \u00cens\u0103 post\u0103rile informative pot fi utile. \u00cen momentul \u00een care ne ascundem \u00een spatele unui profil anonim \u0219i ne angaj\u0103m \u00een dezbateri, dopamina dorin\u021bei ne poate determina s\u0103 r\u0103m\u00e2nem conecta\u021bi online, afect\u00e2nd rela\u021biile sociale din via\u021ba real\u0103. \u00cen astfel de cazuri, o variant\u0103 personalizat\u0103 a postului dopaminic, de tip \u201cpost negru\u201d, poate fi benefic\u0103.<\/span><\/p>

Un alt comportament legat de dopamin\u0103 este shoppingul. Dorin\u021ba de a ob\u021bine ceva ce nu avem, dar care \u201cne-ar face ferici\u021bi\u201d, este esen\u021ba mecanismului dopaminei. Mul\u021bi au cump\u0103rat mai mult dec\u00e2t aveau nevoie. Dac\u0103 identific\u0103m problema, putem r\u0103spunde la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri pentru a evalua dac\u0103 exist\u0103 dependen\u021b\u0103:<\/span><\/p>

  • Petrecem multe ore manifest\u00e2nd comportamentul, planific\u00e2ndu-l, aranj\u00e2ndu-ne via\u021ba \u00een jurul lui sau revenind dup\u0103 efectele lui?<\/span><\/p><\/li>

  • Apel\u0103m la acest comportament pentru a ne sim\u021bi \u201cnormal\u201d?<\/span><\/p><\/li>

  • Ne afecteaz\u0103 fizic sau mental? Continu\u0103m totu\u0219i s\u0103-l manifest\u0103m?<\/span><\/p><\/li>

  • Am \u00eencercat \u0219i am e\u0219uat s\u0103 reducem manifest\u0103rile?<\/span><\/p><\/li>

  • Sacrific\u0103m timp de munc\u0103, familie sau alte interese pentru acest comportament?<\/span><\/p><\/li>

  • Ascundem frecven\u021ba comportamentului de ceilal\u021bi?<\/span><\/p><\/li>

  • C\u00e2nd \u00eencet\u0103m, ne sim\u021bim tri\u0219ti sau irita\u021bi?<\/span>

    <\/span><\/p><\/li><\/ul>

    Dac\u0103 majoritatea r\u0103spunsurilor sunt \u201eda\u201d, problema poate fi abordat\u0103 fie cu sprijin profesional, fie folosind metode precum TCC sau ACT pe cont propriu.<\/span><\/p>

    Shoppingul nu este complet d\u0103un\u0103tor, dar trebuie \u00een\u021beleas\u0103 influen\u021ba factorilor psihologici \u0219i dopaminergici. Exist\u0103 patru faze: <\/span>anticiparea, preg\u0103tirea, cump\u0103rarea \u0219i consumul<\/span>, ultimele dou\u0103 reprezent\u00e2nd pl\u0103ceri \u201caici \u0219i acum\u201d prin eliberarea de neurotransmi\u021b\u0103tori, \u00een timp ce primele dou\u0103 corespund cu activitatea sistemelor dopaminice. \u00cens\u0103 pl\u0103cerile A&A (\u201d<\/span>aici \u0219i acum<\/span>\u201d) se pot reg\u0103si \u0219i dup\u0103 activitatea propriu-zis\u0103 de shopping. Dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne bucur\u0103m de ceea ce ne-am cump\u0103rat vom fi mai pu\u021bin tenta\u021bi s\u0103 ne \u00eentoarcem cu prima ocazie dup\u0103 <\/span>mai multe <\/span>lucruri.<\/span><\/p>

    Studiile despre tulburarea obsesiv-compulsiv\u0103 arat\u0103 c\u0103 compulsia este generat\u0103 din dou\u0103 zone ale creierului: <\/span>dorsomedial striatum<\/span> (asociat\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021barea orientat\u0103 spre scop) \u0219i <\/span>dorsolateral striatum <\/span>(asociat\u0103 cu obi\u0219nuin\u021ba). Comportamentul orientat spre scop r\u0103spunde la un stimul pentru recompens\u0103 (de exemplu, s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci o pr\u0103jitur\u0103 ca s\u0103 sl\u0103be\u0219ti sau s\u0103 termini un proiect la timp pentru a primi apreciere), iar cel habitual este reac\u021bia spontan\u0103 cu care suntem obi\u0219nui\u021bi (de exemplu, a saluta automat o persoan\u0103 cunoscut\u0103 sau a verifica telefonul imediat ce sun\u0103). Problema \u0219i compulsia apar c\u00e2nd cele dou\u0103 se suprapun \u0219i un comportament care presupunea recompens\u0103 devine o obi\u0219nuin\u021b\u0103 (de pild\u0103, s\u0103 m\u0103n\u00e2nci gust\u0103ri pe tot parcursul zilei, chiar dac\u0103 ini\u021bial f\u0103ceai acest lucru pentru a-\u021bi potoli foamea sau a te r\u0103sf\u0103\u021ba, dar acum ac\u021biunea a devenit un obicei automat).<\/span><\/p>

    Pentru a \u00eenvinge aceast\u0103 obi\u0219nuin\u021b\u0103, trebuie s\u0103 o scoatem din rutina zilnic\u0103: redu expunerea, organizeaz\u0103-\u021bi via\u021ba, \u00eencepe un hobby nou \u0219i planific\u0103-\u021bi timpul. Dac\u0103 totu\u0219i ajungi la cump\u0103r\u0103turi, mergi cu cineva. O list\u0103 cu motivele pentru \u0219i \u00eempotriva cump\u0103r\u0103turilor poate ajuta pe termen lung.<\/span><\/p>

    Am v\u0103zut c\u00e2teva exemple din via\u021ba de zi cu zi c\u00e2nd dopamina ne perturb\u0103 planurile \u0219i ne \u00eempinge s\u0103 facem lucruri nea\u0219teptate \u0219i nu mereu ra\u021bionale. \u00cens\u0103, tot dopamina ne d\u0103 \u0219i o abilitate extraordinar\u0103: aceea de a visa \u0219i a ne imagina. Prin circuitul de control putem \u201cvedea \u00een viitor\u201d \u0219i ne putem imagina miliardele de posibilit\u0103\u021bi. De la poezie, muzic\u0103 sau pictur\u0103 la cele mai remarcabile inven\u021bii, dopamina a f\u0103cut posibile toate acestea.<\/span><\/p>

    Astfel, vie\u021bile noastre sunt o continu\u0103 curs\u0103 dup\u0103 mai mult. Vrem ceva, planific\u0103m, ob\u021binem, avem un moment de satisfac\u021bie, iar apoi ne \u00eentoarcem de unde am plecat. Oric\u00e2te realiz\u0103ri avem, sim\u021bim c\u0103 nu e niciodat\u0103 suficient. \u00cen acest context nu putem dec\u00e2t s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: <\/span>de ce<\/span> suntem alc\u0103tui\u021bi astfel? <\/span>Care <\/span>este scopul acestor procese \u0219i circuite complexe? Dincolo de toate aceste scopuri mai mari sau mai mici, <\/span>unde<\/span> suntem meni\u021bi s\u0103 ajungem?<\/span><\/p>

    \u00a0<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Uneori, via\u021ba pare o curs\u0103 continu\u0103. Alerg\u0103m \u00eentruna dup\u0103 mai mult, dup\u0103 mai bine, f\u0103r\u0103 s\u0103 z\u0103bovim \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m \u00een spate la ce am realizat. De ce nu suntem niciodat\u0103 mul\u021bumi\u021bi? Ce ne \u00eempinge mereu dup\u0103 mai mult?<\/p>\n","protected":false},"author":53,"featured_media":1187,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-1186","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/53"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1186"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1186\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1190,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1186\/revisions\/1190"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1187"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rotarytransilvania.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}