Numele primului proiect Interact Transilvania, Graffiti Drop, încorporează exact esența acestuia. Prin eveniment, ne-am dorit să aducem împreună oameni pasionați de artă, profesioniști sau începători, pentru a petrece o zi relaxantă plină de culoare sau, poate, pentru a descoperi o formă de artă nouă, la care nu au avut acces înainte. Totodată, scopul proiectului Graffiti Drop a fost și de a transmite mesajul potrivit căruia arta vine în diverse forme și, atâta timp cât nu se ajunge la vandalism, orice formă a ei este acceptată și încurajată. Cele mai mari capodopere sunt create când imaginația este lăsată să zboare, stropind cu emoție pe hârtie.
Într-o imagine mai practică, totuși, ce a însemnat Graffiti Drop și cum s-a desfășurat?
Evenimentul s-a desfășurat la Institutul Francez Cluj-Napoca. În prima parte, a avut loc un vernisaj, unde membrii Comunității 156, cu care am colaborat, au prezentat câteva tablouri reprezentative. Expoziția a fost acompaniată de muzică și a fost deschisă pe tot parcursul atelierului. Trecând la a doua parte a evenimentului nostru, participanții au avut bucuria de a asista la o prezentare susținută de cei din Comunitatea 156 despre istoria Graffiti-ului și de a fi instruiți de profesorul și coordonatorul lor, domnul Mazerschi Georgian, cu privire la tehnica picturii cu spray-uri acrilice. În special pentru cei care nu au mai încercat înainte, această oportunitate a însemnat, poate, orientarea spre un nou tip de artă potrivit pentru ceea ce își doresc ei să exprime.
Participanții au avut planșe pe care și-au lăsat imaginația să zboare și pe care, la final, le-au luat acasă. Mai apoi, fiecare a primit un placaj de lemn pe care a pictat, în tehnica nou învățată, o parte dintr-un tablou împărțit pe bucăți. La final, punând toate piesele la un loc, s-a format acel tablou, plin de culori și vibe-uri diferite, care, totuși, alcătuiau un întreg.
Pe tot parcursul atelierului au fost prezente tarabe cu obiecte handmade, aparținând diferitor small business-uri. Le adorăm munca și le admirăm creativitatea! Recomandăm să aruncați un ochi peste conturile lor de Instagram: @mothcrafts , @_carllaforrai_ , @mintaka_souljewellery.
La final, oamenii au plecat cu zâmbetul pe buze și cu sclipiri în ochi. Sperăm că mesajul și viziunea noastră asupra acestui tip de artă a ajuns la inimile artiștilor participanți!
Reușita acestui eveniment nu a constat doar în partea de distracție și culturalizare, ci și în faptul că am strâns o sumă frumoasă de bani pentru cauza în jurul căreia a fost construit Graffiti Drop: Terapie prin Artă by Create.Act.Enjoy. Acesta este un proiect socio-cultural care pune la dispoziție oamenilor din spitale activități bazate pe artă, în scop recreativ și cultural, și care se ocupă cu dezvoltarea educației non-formale în rândul publicului tânăr.
Ne bucurăm de succesul acestui prim proiect și muncim pentru următoarele, sperăm noi, la fel de reușite.
Pentru mai multe inside-uri în spatele procesului de organizare, unul dintre cei trei Project Managers ale atelierului de Graffiti, Alesia Baicu, a răspuns la câteva întrebări despre experiența sa:
- Cum ați venit cu ideea de „proiect despre graffiti?”
„Ideea a pornit din încercarea noastră de a găsi o formă neconvențională și mai puțin uzuală de artă. Miriam și Raluca au venit cu ideea de graffiti, iar împreună am dezvoltat-o, ajungând la conceptul de atelier de graffiti.”
- Din câți oameni a fost formată echipa de proiect?
„Echipa a fost formată din 15 persoane, însă am primit ajutor și de la restul membrilor Interact Transilvania. Bineînțeles, proiectul nu ar fi fost posibil fără implicarea celor din Comunitatea 156, care au participat în număr destul de mare.”
- Cine a lansat ideea și de ce?
„Ideea a fost lansată de către colegele mele, Miriam și Raluca, care au vrut să găsească un mod mai puțin comun de artă și să prezinte, totodată, diferențele dintre arta stradală și vandalism.”
- Care a fost cel mai mare obstacol de-alungul drumului?
„De-alungul drumului, cel mai greu obstacol a fost explicarea viziunii noastre și transpunerea ei în ceva concret. Aveam o mulțime de idei, unele mai puțin realizabile ca altele, iar uneori ne era dificil să le transpunem din imaginația noastră în realitate.”
- Ce v-a placut cel mai mult din experiența aceasta?
„Cred că cel mai mult, și aici pot să vorbesc și în numele colegelor mele, ne-au plăcut interacțiunile din echipă. Am legat prietenii în cadrul acestui proiect, ne-am distrat, am râs și ne-am simțit bine, chiar și atunci când lucrurile nu mergeau cel mai bine. De aceea sunt recunoscătoare echipei, pentru toate momentele frumoase pe care o să mi le amintesc cu mare drag.”
- Cine v-a ajutat cel mai mult în timpul și perioada pregătirii proiectului?
„Comunitatea 156 a fost cea care ne-a ajutat enorm, având mult mai multă experiență, iar membrii fiind dornici să realizeze un proiect deosebit. Coordonatorul Comunității, domnul profesor Mazerschi Georgian, a venit mereu cu idei foarte bune, observații critice, entuziasm și profesionalism, reușind să aducă la realitate viziunea noastră. De asemenea, le mulțumim enorm și celor de la Rotary Transilvania, care ne-au oferit suport din toate punctele de vedere.”
- Credeți că o să mai faceți proiecte asemănătoare în viitor?
„Realizarea unui astfel de proiect necesită foarte mult timp și la fel de multă dedicare, motiv pentru care, cel puțin în această perioadă, nu m-aș mai putea implica la fel de mult. Însă într-un viitor mai îndepărtat aș vrea să mai coordonez un proiect de o asemenea complexitate, pentru că, în final, satisfacțiile pe care ți le aduce compensează toată munca și toate inconveniențele care pot apărea pe parcurs. Pentru mine, evenimentul acesta a însemnat învățare continuă, de aceea cred ca mi-ar plăcea să trec din nou prin acest proces.”
Lasă un răspuns