Pasiunea pentru lectură este o parte din mine de când mă știu, însă nu cred că a existat vreo carte pe care să o fi admirat mai mult decât pe „Căutând-o pe Alaska” de John Green.
Din primele pagini ale romanului, am simțit o adâncă legătură cu personajul narator, Miles Halter, și cu modul lui de a pune problema în diverse situații.
Miles „Pudge” Halter este un adolescent de 17 ani din Florida care decide să își schimbe radical viața, luând-o pe pașii tatălui său, mai exact părăsind casa părintească pentru a se alătura școlii cu internat „Culver Creek”, Alabama.
Noul lui coleg de cameră, Chip Martin „Colonelul”, îi face cunoștință cu cei doi prieteni ai săi, Alaska și Takumi.
Din momentul în care Miles o cunoaște pe Alaska, viziunea lui asupra vieții ia o întorsătură. Cei doi împart o pasiune pentru filozofie, fapt ce-i aduce tot mai aproape.
Unul dintre multele lucruri ce m-au impresionat este modul în care băiatul o percepe pe Alaska, văzând mai departe de frumusețea ei și vorbind despre ea ca despre o poezie cu metafore greu de descifrat, dar atât de frumos scrise.
În ciuda faptului că nu este exact vorba despre o poveste de dragoste, legătura dintre cei doi mi se pare una dintre cele mai impresionante din lumea fictivă a lecturii și a filmului.
Fără a strica plăcerea de a o citi, voi spune doar că este vorba despre o poveste atât de tragică, un „rollercoaster emoțional”, cum s-ar spune. Impactul acestui roman asupra modului meu de a percepe prietenia și iubirea a fost unul significant, lucru ce mă face să vă recomand și vouă această operă literară.
Lasă un răspuns