Vinerea trecută, membrii Interact au avut ocazia de a face cunoștință mai bine cu o mână de poeți, care împing arta poeziei mai departe, în pofida faptului că la suprafață această artă pare a fi într-o stare latentă.
Dacă doriți să aflați mai multe despre evenimentul organizat, avem un alt articol care descrie pe larg cele desfășurate în cadrul proiectului.
o Prima poetă pe care am avut plăcerea de a o intervieva este Olga Ștefan.
De ce ați ales poezia dintre toate genurile literare?
Așa s-a întâmplat să fie, genul în care m-am manifestat liber, ca să spun așa, deși am încercat să scriu și proză, și am chiar scris eseu, și mi-am scris teza de doctorat, care a fost o lucrare științifică, doar că mi s-a părut că poezia e genul prin care mă exprim cel mai bine. Chiar dacă pare un gen mai puțin lucrativ, sunt mai puține șanse să ajungi best-seller în poezie. Totuși am considerat că e mai important pentru mine să fiu autentică, decât să fiu succes de piață.
Care e sursa de inspirație pentru poeziile tale?
Oh, aproape orice mă inspiră! Tot timpul mi se pare că-s cu simțurile extrem de ascuțite. Și scriind atâta timp, nici nu-mi amintesc cum e să nu scrii, să nu ai varianta asta dublă de a vedea lumea. Așa că eu sunt de acord cu idea că orice poate deveni o sursă de inspirație, și nu pun originalitatea tematică pe primul loc, ci felul în care îți rafinezi ulterior ideile. Poți să scrii despre orice. Chiar dacă pare clișeu, s-ar putea să nu fie, că e perspectiva ta asupra acelui lucru.
Cum ai descoperit această pasiune?
Am început să scriu când aveam 8 ani și e o poveste mai veche. Din ce îmi mai amintesc eu, mi-am dorit să primesc o dictare, dar părinții mei nu erau acasă, și m-am gândit că pot să-mi dau singură. Așa că am descoperit prin joacă, ca toate marile adevăruri și pasiuni. Așa că da, am descoperit destul de devreme, sau foarte devreme. Mai păstrau bunicii mei niște casete pe care mă înregistrau citind poezii de-ale altora, dar la un moment dat era ceva ce nu identificau, așa că se pare că din totdeauna am vrut să scriu. Și părinții mei erau pasionați de poezie, așa că aveam multe volume de poezie în casă.
Crezi că dacă părinții tăi nu ar fi fost pasionați de poezie, ai mai fi ajuns să scrii?
Cred că aș fi scris, dar poate pe alt filon, adică nu pot să nu recunosc faptul că a avut o mare importanță încurajarea lor. Ei m-au propulasat și contează mult pentru un copil să se simtă sigur în felul în care se exprimă.
Ce părere ai de grupurile de poezie din România și felul în care ajută poeții?
Având în vedere că eu am prins și perioada în care trebuia să plătești ca să fii publicat, și apoi tot tu să te ocupi de promovare, suntem la ani lumină față de ce se întâmpla în anii 90”. Mi se pare extraordinar că există un loc pentru fiecare voce, fiecare generație. Atmosfera e una cordială.
Ce ai spune pentru a încuraja un tânăr să-și urmeze pasiunea pentru a scrie poezie?
Păi, în primul rând, să continue să scrie, indiferent de circumstanțe. Își dă singur seama dacă ăsta e drumul lui. Nu există rețeta perfectă pentru a scrie bine sau rău.
o Urmează interviul acordat lui Paul Precup Mark
De ce ați ales poezia dintre toate genurile literare?
Am început să citesc proză inițial, pentru că presupun că orice copil începe să citească proză la început. Vedeam poezia ca pe ceva foarte liniar, tot timpul vedeam “de ce rimează asta?”. Și doar anul ăsta am văzut poezia modernă și am văzut că nu totul trebuie să rimeze, dar trebuie să te facă să simți ceva. Asta m-a atras spre poezie, deoarece eu sunt un om foarte sentimental.
Care e sursa ta principală de inspirație?
Cred că sursa de inspirație poate să fie orice, un cuvânt mic auzit pe stradă, pe care mai apoi îl incorporez în poezia mea, un loc, muzica, muzica mai ales de fapt. Tot ce ascult face parte din versurile mele, într-o formă.
Ce poeți (contemporani sau nu) te inspiră?
Cred că preferatul meu dintre toți poeții contemporani care m-au inspirat foarte mult e Florentin Popa, și pe cealaltă parte a globului e Frank O`Hara.
Ce părere ai de grupurile de poezie din România și felul în care ajută poeții?
Cred că organizațiile acestea sunt foarte folositoare, mai ales în promovarea tinerilor scriitori care abia acum și-au început cariera. Mi se pare că e un demers foarte frumos promovarea poeziei contemporane, pentru că avem nevoie de chestia asta, pentru că nimeni nu mai citește, în special poezie.
Ce ai spune pentru a încuraja un tânăr să-și urmeze pasiunea pentru a scrie poezie?
Scrieți, scrieți efectiv ceea ce sunteți, scrieți fără boundaries, doar faceți-o.
o Ultima poetă intervievată e Lena Chilari
De ce ați ales poezia dintre toate genurile literare?
De fapt, mi-am dorit să scriu proză foarte mult, doream să scriu un roman despre o relație toxică mamă-fiică, bazată pe relația mea. Însă profesoara mea din anul II m-a descurajat, spunând că cineva a scris deja un astfel de roman. Cumva am simțit că m-a demoralizat treaba asta, și atunci am realizat că poezia e locul unde eu mă pot desfășura, unde există un spațiu nemărginit pentru tot ce vreau să scriu.
Care e sursa ta principală de inspirație?
Viața!
În momentul în care începi să scrii poezii, și îți dai seama că ești poet, nu mai e cale de întoarcere, totul te inspiră. Viața de zi cu zi și cotidianul e inspirația mea pentru poezie.
Ce ai spune pentru a încuraja un tânăr să-și urmeze pasiunea pentru a scrie poezie?
Te rog să scrii, te rog să ai încredere în tine. O să fie foarte mulți oameni care o să-ți spună că nu ești bun, dar trebuie să continui. Trebuie să consideri poezia viața ta, sensul ei.
Ce simți când lumea îți citește poezia?
Aoleu! Depinde ce poezie, dacă-s poemele de dragoste, mi-e rușine. Îmi doresc să ajung o poetă care scrie despre dragoste și corporalitate la fel de bine că și Olga Ștefan sau Mădălina Cauneac sau Raluca Boantă, dar nu consider că sunt încă acolo. În momentul în care cineva îmi citește poezia și se regăsește în ea, și sunt niște poeme în care am încredere, sunt foarte încântată! Cel mai mult mă interesează în poezie să vină din urma mea o comunitate poetică tânără care o să o preia.
Lasă un răspuns